Trasee Moldova

Gura Humorului – Manastirea Humor –Voronet – Molodovita –Sucevita – Marginea – Putna – Bogdana (Radauti) – Arbore – salina Cacica – Gura Humorului 200km

Gura Humorului – Dragomirna – Zamca (Suceava) – Rasca – Slatina – Gura Humorului 180 km

Gura Humorului – Manastirea Humor –Voronet – Molodovita –Sucevita – Marginea – Putna – Bogdana (Radauti) – Arbore – Dragomirna – Zamca (Suceava) – Rasca – Slatina – Gura Humorului 350 km

Gura Humorului – Muntele Rarau – Gura Humorului 40 km

 

Vama – Moldovita – Sucevita – Marginea – Putna – Bogdana (Radauti) – Arbore – salina Cacica – Manastirea Humor –Voronet – Vama 190 km

Vama – Dragomirna – Zamca (Suceava) – Rasca – Slatina – Vama 220 km

Vama – Moldovita – Sucevita – Marginea – Putna – Bogdana (Radauti) – Arbore – Dragomirna – Zamca (Suceava) – Rasca – Slatina  – Manastirea Humor –Voronet – Vama 350 km

Vama – Muntele Rarau – Vama 20 km

Descrierea punctelor de interes de pe traseu

Bijuterii arhitecturale unice, manastirile bucovinene ascund intre zidurile lor groase istorii zbuciumate, dar si speranta si curatenia credintei. Cu o istorii de 400-500 de ani, cu suisuri si coborasuri, fiecare dintre ele e un minunat prilej de reculegere, de intoarcere la credinta si la lucrurile esentiale. Ridicate si pictate, de cele mai multe ori, de mesteri necunoscuti, in majoritatea localnici, fara a avea somptuozitatea catedralelor sau utilizand stiluri arhitecturale recunoscute, manastirile din Bucovina te indeamna la meditatie, la cunoastere de sine, la intelegere profunda a spiritului si adevarurilor locurilor in care au fost construite.

1. 1.       Manastirea Humor – construita initial la inceputul  secolul XV, si prabusita din cauze necunoscute la inceputul secolului XVI,  biserica manastirii Humor a fost reconstruita in prima jumatate a secolulul XVI, dupa traditia arhitectonica moldoveneasca. Continuand traditia bisericilor pictate din perioada statului feudal Moldova, biserica a fost acoperita pe interior si exterior cu picturi in tehnica frescei reprezentatnd scene din Biblie.  Tonalitatea cromatica caracteristica manastirii Humor  o reprezinta rosul – culoare a vitalitatii, a vietii .

Spre deosebire de celelalte biserici pictate din Bucovina, manastirea Humor se remarca prin cateva curiozitati arhitectonice (lipsa turlei de deasupra naosului, un pridvor deschis), mai multe tablouri votive, dar si prin reprezentari grafice ale unor elemente din viata comunitatii locale din secolul XVI (instrumente muzicale, arme, tesaturi, animale).

Ca urmare a unei istorii zbuciumate, Humorul si-a pierdut statutul de manastire in secolul XVIII, devenind pentru o lunga perioada de timp biserica parohiala. Abia in anul 1991 Humorul redevine manastire. Incepand cu anul 1993, manastirea Humor a fost inclusa si pe lista patrimoniului UNESCO.

1. 2.       Manastirea Voronet – supranumita Capela Sixtina a Orientului, deoarece pictura sa exterioara  include scena Judecatii de Apoi realizata in 4 registre, manastirea Voronet este inclusa pe lista patrimoniului UNESCO. Ctitorita in 1488 de catre Stefan cel Mare, manastirea a suferit modificari arhitectonice la mijlocul secolului XVI, prin adaugarea pridvorului inchis, dar si a picturii exterioare. Se spune ca pictura exterioara a Voronetului, realizata de calugari anonimi,  este, de fapt, Biblia in imagini. Iar rostul ei a fost de a aduce in sufletele si in constiinta tuturor celor care ii calcau pragul, invatatura Bibliei. Pictati in tonuri de albastru, cunoscut ca Albastrul de Voronet, cu o compozitie care in prezent nu se mai cunoaste, peretii Voronetului par sa cuprinda seninul cerului bucovinean, dar si durerile si bucuriile din ochii oamenilor de aici.

La fel ca majoritatea manastirilor bucovinene, si Voronetul si pierdut incepand cu secolul XVIII statutul de manastire, recuperandul abia in 1991.

1. 3.       Manastirea Sucevita – pastrand traditia arhitectonica moldoveneasca din secolul XV, instaurata prin ctitoriile lui Stefan cel Mare, Sucevita a fost ridicata in sfarsitul secolului XVI, pe locul unui vechi schit de lemn, fiind ultima manastire cu fatada pictata din Moldova. Manastirea este ctitoria marii familii boiesresti Movila, care, de-a lungul timpului, s-a ocupat de adaugarea unor elemente noi bisericii (2 pridvoare deschise – specifice stilului muntean), dar si de construirea incintei exterioare care dau aspectul de cetate.

Pictura interioara se diferentiaza prin scenele narative ce redau vietile unor sfinti. Pictorii au ales sa foloseasca peretii Sucevitei pentru a-i invata pe cei ce trec pragul bisericii vietile si faptele unora dintre sfinti (Sfantul ierarh Nicolae, Sfantul Gheorghe), dar si a unora dintre cei mai mari filozofi ai Antichitatii (Solomon, Aristotel, Homer).

Pictura exterioara reda, ca si la celelalte biserici pictate,  scene din Biblie. Spre deosebire, insa, de celelalte biserici, unde intemperiile si-au lasat urma, la Sucevita se conserva foarte bine peretele nordic. Acesta reda scena „Scara virtutilor” cea mai impresionanta scena, prin amploarea si contrastul dintre ordinea ingerilor si haosul iadului. Ca si la celelalte manastiri, culorile sunt vii, dar nuanta predominanta este verdele, plin de viata.

La fel ca si celelalte manastiri cu fatada pictata, si Sucevita este inscrisa pe lista monumentelor UNESCO.

1. 4.       Manastirea Moldovita – istoria primei manastiri Moldovita se pierde in negura timpului. Se stie ca la mijlocul secolului XV exista deja o Manastire Moldovita, care insa s-a prabusit in urma unei alunecari de teren, la sfarsitul aceluiasi secol. In prima jumatate a secolului XVI, insa, voievodul Petru Rares ridica actuala manastire, aflata la 500 m mai departe de locul initial, intr-o zona mai putin afectata de alunecari de teren. Construita in stil moldovenesc, biserica are si diferente arhitecturale specifice epocii domnitorului Petru Rares: pridvorul deschis, cu cinci arcade mari care dau măreţie monumentului, tainiţa (încăpere situată deasupra camerei mormintelor) şi semisoclul din jurul bisericii.

Pictura interioară nu se abate de la tradiţie, însă Răstignirea (naos) e socotită cea mai valoroasă realizare pe această temă din bisericile Bucovinei. Se fac în mod curent asemănări cu arta italiană (Coborârea de pe cruce) sau cu iconarii Novgorodului din sec. XV (Plângerea lui Iisus, peretele de nord).

Pictura exterioara pastreaza temele specifice bisericilor bucovinene cu fatade pictate, dar se observa o umanizare a figurilor pictate, chiar daca se continua traditia bizantina. In acest fel, privitorul percepe realismul si senzatia de viata.

Ca si celelalte manastiri din zona, de la sfarsitul secolului XVII pana in secolul XX, Moldovita si-a pierdut statutul de manastire. La mijlocul secolului XX a fost restaurata si a redevenit manastire, in 1993 fiind inclusa pe lista monumentelor UNESCO.

1. 5.       Manastirea Arbore – construita in anul 1502, si pictata pe exterior in anul 1541, biserica Arbore este inscrisa in lista monumentelor UNESCO, fiind reprezentativa pentru bisericile cu fatada exterioara pictata din Bucovina. Spre deosebire de celelalte biserici pictate, biserica Arbore a suferit multe distrugeri, ramanand in paragina si fara acoperis in secolele XVII si XVIII. Aceasta a determinat o deteriorare a picturii interioare si exterioare. Numeroase lucrari de refacere au fost desfasurate in secolul XX.

Pictura interioara, realizata imediat dupa terminarea bisericii este foarte vie si expresiva, Arbore fiind unica biserica moldoveneasca din acea perioada pictata de un pictor laic. Pictura exterioara, realizata cu mai bine de un sfert de secol mai tarziu, cuprinde si influențe ale picturii murale din tările catolice: apărătorul de moarte, Cristofor, zugrăvit cu pruncul Iisus pe umăr, printre sfinții martiri, în Cinul de pe absidă, este o imagine unică și neobișnuită pentru Moldova. Din pacate, pictura exterioara s-a mai pastrat partial pe fatada sudica si total pe cea vestica, celelalte fatade fiind deterioarate in intregime.

1. 6.       Manastirea Putna – cunoscuta ca si necropola domneasca, aici fiind inmormantat marele voevod Stefan cel Mare, manastirea Putna a fost ctitorita de Stefan, in a doua jumatate a secolului XV. Distrusa de cazaci la inceputul secolului urmator, a fost reconstruita in a doua jumatate a secolului XVI si reconditionata in secolul XVIII.  Manastirea insa a fost cunoscuta ca un puternic centru cultural, religios si artistic. Numeroase legende au fost tesute in jurul manastirii si a locului, perioadele de framantari sociale din secolele XIX si XX asezand Putna in centrul ideii de romanism.

Spre deosebire de celelalte manastiri bucovinene din aceeasi perioada, Putna nu are pictura exterioara.  In schimb, muzeul sau detine numeroase obiecte de cult: de la broderii pretioase, la icoane, ferecaturi, manuscrise.

1. 7.       Manastirea Bogdana – prima biserica de piatra construita in Moldova, a inceput sa fie construita in anul 1359, anul intemeierii statului feudal Moldova. La fel ca si tara Moldovei, manastirea a avut o istorie zbuciumata: necropola domneasca pana in secolul XV, devine biserica parohiala in secolul XVIII, este inchisa in ultimii ani ai comunismului. Abia in 1991 este redeschisa si isi recapata si statutul de manastire, iar incepand cu anul 1993 este inclusa pe lista patrimoniului UNESCO. Datand din secolul XIV, biserica este in stil roman, precursorul stilului moldovenesc ce se cristalizeaza in secolul urmator.

Istoricul bisericii de la Bogdana consemneaza faptul ca primul strat de pictura dateaza din secolul al XIV-lea, refaceri succesive ale picturii avand loc in secolele XV, XVI, XVIII si XIX. Din fresca epocii Stefan cel Mare un interes deosebit prezinta compozitiile altarului (Cina cea de Taina, Împartasania apostolilor, Spalarea picioarelor), în parte asemanatoare celor din altarul Manastirii Voronet.

1. 8.       Manastirea Dragomirna – construita in inceputul secolului XVII, imediat dupa unirea celor trei tari romane realizata de Mihai Viteazu, complexul manastiresc fortificat de la Dragomirna atrage atentia printr-un stil arhitectonic aparte. Complexul de artă medievală mănăstirea Dragomirna, este compus din biserica mică sau a schitului, biserica mare, zidurile de apărare, vechea clădire a egumeniei, cele cinci turnuri, chiliile şi paraclisul. Tendinţa de relativă înălţare a bisericilor de la sfârşitul secolului al XVI-lea se transformă la Dragomirna într-o adevărată ieşire din scară, înălţimea bisericii mari,  în raport cu lăţimea sa fiind excesivă. Dimensiune bisericii sunt: lungimea de 35 metri, lăţimea aproximativ 9,5 metri iar înălţimea de aproximativ 42 de metri. De asemenea, se observa noua tendinta din arta bisericeasca moldoveneasca:  impodobirea fatadelor exterioare cu dantelarie in piatra. Din acest punct de vedere, Dragomirna se detaseaza prin sculptura decorativă de la turla care este de o mare bogăţie, varietate şi măiestrie, si prin braiele de piatra de pe pereti care prezinta trei tori se piatra rasuciti ce simbolizeaza, pe de o parte, cele trei virtuţi creştineşti: Credinţă, Nădejde şi Dragoste, Sfinta Treime, dar si un îndemn lăsat urmaşilor ca prin unitatea de credinţă ortodoxă în Sfânta Treime, românii din cele Trei Principate să rămână uniţi peste veacuri.

1. 9.       Manastirea Slatina – construita la mijlocul seculului XVI, manastirea Slatina nu a mai continuat traditia manastirilor pictate, ci a fost construita ca si biserica fortificata. Construita dupa planurile manastirii Probota (Suceava), dar cu o suprafata mult marita, Slatina a fost cea mai mare biserica din Moldova pana la sfarsitul secolului XVIII. Pana la aproape de sfarsitul secolului XVII, Slatina a indeplinit rolul de necropola domneasca. Viata monahala a functionat cu  intreruperi  pana la inceputul secolului XIX. Secolul XX a fost de asemenea marcat de momente de revenire dar si de momente de restriste.  Din punct de vedere spiritual, perioada cea mai importanta in viata manastirii Slatna a fost din 1949 pana in 1956, cand parintele Ilie Cleopa, impreuna cu o obste de 30 de calugari de la manastirea Sihastria a venit ca staret, pentru a innoi obstea si viata duhovniceasca de la Slatina. Aceasta perioada a fost marcata de revigorare spirituala, dar si de puternice persecutii din partea regimului comunist. Printre cei care au vietuit in obstea manastirii Slatina in perioada respectiva, sunt si  ieromonahul Arsenie Papacioc si ieromonahul Paisie Olaru. Regimul comunist a reusit pentru o scurta perioada de timp (pana in 1962) inchiderea manastirii, dar Slatina si-a recastigat apoi statutul de manastire, insa de data aceasta, de maici.

1. 10.   Manastirea Rasca – ansamblu manastiresc a fost construit in mai multe etape, incepand cu 1512, biserica manastirii fiind un exemplu de biserica cu fatade exterioare pictate. De-a lungul timpului biserica a suferit numeroase modificari in constructie, stilul sau fiind o combinatie de elemente moldovenesti, muntenesti si orientale. Pictura interioara si exterioara, realizata in a doua jumatate a secolului XVI, este de asemenea o combinatie de stil moldovenesc, cu elemente Renascentiste adaptate, insa, specificului balcanic.

1. 11.   Manastirea Zamca – construita in inceputul secolului XVII de comunitatea armeneasca din Moldova, manastirea Zamca este un complex fortificat. De-a lungul timpului, complexul a suferit modificari si deteriorari, si-a pierdut chiar rolul de complex monahal in perioadele de prigonire a comunitatii armene. Incepand cu anul 1994, complexul a inceput sa fie reconsolidat. In prezent, se tin slujbe saptamanale si se organizeaza o procesiune in data de 15 august, in cinstea Sfintei Maria.

 

Traseul spiritual atat de bine evidentiat de manastirile din Bucovina este marcat si de alte popasuri simbolice: modelarea lutului la Marginea si coborarea in maruntaiele pamantului la Cacica.

Marginea – traditia olaritului este atestata documentar la Marginea inca din anul 1500, dar tehnica folosita si tipul de ceramica (ceramica neagra) este din perioada dacica. In acest moment, ceramica neagra se mai produce in Romania doar la Marginea, in judetul Suceava.

Dupa modelare, vasele isi urmeaza drumul vechi de mii de ani: pe vremuri, erau arse in gropi mari de 1,5 m, de forma unui con cu varful in sus. Alaturi era sapata o groapa mai mica, ce comunica printr-un canal cu prima si in care se facea focul, foc ce ducea la colorarea in rosu a vaselor din groapa mare. In acest moment vasele erau acoperite cu un strat gros de lut umed, astupandu-se astfel si canalul dintre cele doua gropi; arderea insa continua, fara oxigen, vasele capatand culoarea cenusie sau neagra.

Tehnica s-a pastrat pana azi, singura schimbare fiind ca vasele sunt arse acum in cuptoare, inchise si in partea de sus si la gurile de foc. Ca si dacii, mesterul framanta lutul cu mainile goale, dupa ce l-a inmuiat cu apa. De pe roata lui, incep sa iasa oale inalte, oale mari cu doua toarte, strachini de diferte dimensiuni, oale cu manusi. Tehnica de decorare este cea traditionala: vasele se lustruiesc cu o piatra speciala, urmele cenusii ramase pe peretii vasului inca nears amestecandu-se cu negrul metalic al acestora. Formele desenate sunt, de asemeni, stravechi: linii serpuitoare, imagini florale sau geometrice.

In cadrul complexului de la Marginea se afla si un muzeu etnografic, amenajat intr-o casa veche de peste 100 de ani. Odata intrati in casa se pot admira costumele populare din Bucovina, cu precadere din zona Radauti, obiecte de ceramica, tesaturi, impletituri, cosuri de nuiele, coliere din margele, oua incondeiate, oua cu margele. Arhitectura specifica locului este completata de covoarele de lana, confectionate manual.

Salina Cacica – cu o traditie a exploatarii se sare din cele mai vechi timpuri (studiile au aratat ca primele forme de exploatare au avut loc inca din secolul 5 i.e.n.), Cacica este o minunata oportunitate de a patrunde in adancurile pamantului. In a doua jumatate a secolului XVIII, la Cacica se incepe exploatarea industriala a sarii. In secolul XIX, incepe vizitarea minei de sare pe traseul actual. Astfel, prin galeriile săpate manual în masivul de sare, se ajunge la adâncimea de 44m, în Grota Piticilor,  în Sala de Bal si la lacul sarat.